Archive for the ‘diagnostic’ Category

h1

m-au ciuruit,

May 31, 2017

dar eu m-am expus.

h1

(un)healthy wish [j.w.]

December 28, 2016

i want someone who is fierce and will love me until death and knows that love is as strong as death, and be on my side forever and ever. i want someone who will destroy me and be destroyed by me.

h1

diagnostic

October 3, 2016

de câteva zile mă simt fără plasă de siguranţă.

h1

the cold heaven [w.b.y.]

August 7, 2016

suddenly i saw the cold and rook-delighting heaven
that seemed as though [sand] burned and was but more [sand],
and thereupon imagination and heart were driven
so wild that every casual thought of that and this
vanished, and left but memories, that should be out of season
with the hot blood of youth, of love crossed;
and i took all the blame out of all sense and reason,
until i cried and trembled and rocked to and fro,
riddled with [night]. when the ghost begins to quicken,
confusion of the death-bed over, is it sent
out naked on the roads, as the books say, and stricken
by the injustice of the [summer] for punishment?

h1

tot de primăvară

March 2, 2016

dar când ştiu c-o să [te/ne]-ngheţe
iarna mizerabilă,
mă cuprinde o tristeţe
iremediabilă…

h1

greață.

June 27, 2015

din toate punctele de vedere.

și silă.

h1

2015 etc.

January 19, 2015

i’m slipping away.

h1

just fine

November 24, 2014

i’m so tired of wasting my time,
being worried, ill, and unkind.
if i could stop my panic,
abandon my troubles,
let go of my doubts
maybe then i’d be just fine.

i’m so busy thinking about tomorrow,
i’m forgetting today.
stuck swimming through molasses,
caught watching life as it passes,
letting time blow away.

wishing for good days
wishing for happy ones
wishing for good days
wishing for happy ones

h1

drum pierdut [e.o.p.]

November 3, 2014

dar neputinţa mea era doar umilire.

h1

afterwards [p.s.]

October 9, 2014

suddenly,
regardless of what the gods say,
the present remains uninhabitable,
the past unforgiving of the harm it’s seen,
while
the future remains translucent
and unambiguous
in its desire to elude us.

h1

experience

August 7, 2014

forever always seems
to be around when things begin
but forever never seems
to be around when things end

h1

cursed [n.c.]

August 5, 2014

voiam să rămân în septembrie
pe plaja pustie şi palidă,
voiam să mă-ncarc de cenuşa
cocorilor mei nestatornici
şi vântul greoi să-mi adoarmă
în plete cu apă năvoade;
voiam să-mi aprind într-o noapte
ţigara mai albă ca luna,
şi-n jurul meu – nimeni, doar marea
cu forţa-i ascunsă şi gravă;
voiam să rămân în septembrie,
prezentă la trecerea timpului,
cu-o mână în arbori, cu alta-n
nisipul cărunt – şi să lunec
o dată cu vara în toamnă…
dar mie îmi sunt sorocite,
pesemne, plecări mai dramatice.
mi-e dat sa mă smulg din privelişti
cu sufletul nepregătit,
[cum dat mi-e să plec din iubire
când încă mai am de iubit…]

h1

doubts [j.m.w.]

August 4, 2014

“Axiom, from the Greek meaning, ‘No facts, ma’am, only interpretations.’”

h1

these days

September 4, 2013

when shit happens, then it keeps happening.

h1

un clişeu

February 12, 2013

… dintr-un ppt trimis de o colegă. dar se potriveşte perfect.

‘bunăstarea îţi aduce prieteni, nenorocirea îi încearcă’.

h1

sleeping [s.p.]

January 25, 2013

i can’t see the point of getting up. i have nothing to look forward to.

h1

vom

December 18, 2012

– nu vom mai merge la patinoar într-o dimineaţă însorită şi rece;
– nu vom mai călători împreună din când în când;
– nu ne vom mai mira de culoarea roşiatică a umbrelor vreunui răsărit;
– ne vom vedea de două, poate de trei ori pe an;
– nu vom mai sta de vorbă până noaptea târziu;
– nu vom mai merge la cumpărături;
– nu vom mai vorbi în engleză cu accent franţuzesc sau maltez;
– nu vom mai avea fiecare câte un set de chei;
– ne vom vorbi şi scrie despre lucruri practice, de suprafaţă;
– nu vom mai bea cafeaua împreună dimineaţa devreme;
– nu vom mai cânta şi dansa pe stradă;
– ne vom cunoaşte şi recunoaşte din ce în ce mai puţin şi mai rar;
– nu vom mai ieşi la un ceai sau la un vin când vrem noi;
– ne vom îndepărta treptat, pe nesimţite;
– nu ne vom mai completa dialoguri din filme, desene animate, muzică;
– nici măcar la vreo manifestaţie cu jandarmi şi frig nu vom mai merge;
– vom fi la fel, dar nimic nu va mai fi la fel.

h1

oh, well

November 30, 2012

next thing you know you’ll be eating meat.

h1

falling [e.d.]

November 12, 2012

my world started falling apart long ago and i didn’t realize it. it’s been keeping falling for years and i can’t do anything about it. it’s like i’m stuck. suspended somewhere, sometime, when i thought i was happy, i thought i had something. but i had nothing. i have nothing. i have no one. and i have nothing and no one to blame for. except for myself.

h1

azi a venit toamna

September 16, 2012

se risipeşte drum în mine.

h1

[încă un] 4 septembrie

September 4, 2012

n-a venit toamna.

inima nu mi-e acoperită
nu te văd şi nu mi-e teamă
pentru că aripi ascuţite nu-mi cresc
(sau mi-au crescut demult?)
am nevoie de ochiul străin
şi de frunza de pelin
(sau de brânduşă de toamnă).

tac
deşi cuvintele nu le-am înecat în mare
nu şuier luna şi n-o răsar şi n-o prefac
pentru că oricum nu există aşa ceva.

h1

sperietură

August 19, 2012

de fapt seamănă foarte tare. de fapt este vorba doar despre alte zone. deşi diferenţele de suprafaţă sunt profunde. deşi nu m-am gândit niciodată până acum, nu le-am văzut. ca de obicei, văd partea frumoasă, potrivită. ca de obicei, mă consider de nerănit. voi avea grijă, nu voi avea aşteptări, voi vedea imposibilitatea.

h1

vamă

June 8, 2012

o fotografie mare cu un ochi. un pic verzui, un pic caprui. prin acel ochi… aş vrea să văd lumea mai aproape, mai clară, mai sigură.

h1

ieri

June 4, 2012

mai mult de două luni. sfârşitul verii. cel mai mult de până acum? nu ştiu cum este. cum voi fi. pare nesfârşit, plin de pericole, singură.

h1

sunt o vacă

May 15, 2012

ba nu exagerez deloc.

h1

primăvară

March 2, 2012

lucruri înainte simple, chiar plăcute, devin din ce în ce mai apăsătoare, aproape imposibile.

h1

i’m sorry [or just a myth/ology]

January 17, 2012

i’ve been playing this video for the last three years in my seminars. i used it today too, to illustrate and discuss myths and mythologies.

i once considered it one of the most beautiful love songs. now it only makes me realize i made numerous mistakes, i was wrong many times, i misjudged people, i hurt a few. and i hurt myself. maybe one of those gods is showing me this by taking me apart: i’m looking through one eye anyway, it wouldn’t be much of a change to be hopping around on one foot.

yet, i did not deny. maybe i just misrecognized.

h1

indigestie

November 3, 2011

că sufletul nu e fântână
decât la om, fiară bătrână.

sufletul: my ass.
literally :D

h1

constatare

October 22, 2011

old habits don’t die hard, they simply don’t die at all.

h1

déjà vu

October 9, 2011

a venit, a venit toamna. azi-noapte. în dimineaţa asta am pipăit-o şi nu mi-a plăcut ce-am simţit. aşa că de azi am hotărât să încetez să mai cred în poveşti. sunt deşarte, contraindicate şi mistificatoare.

h1

just another list

September 4, 2011

orange rose in a green bottle,
an end celebrated with champagne,
maybe a different step,
pride.
sunny,
hidden behind glasses,
sheets in the washer,
cake for a beginning,
cheese, cream and flavors in the mixer,
sex,
kind of a toast,
maybe something lost definitively,
shame.

diagonal lack of need,
contemptible reproaches,
incongruous arguments.
march reloaded.

circularly.

h1

white roses for morticia

June 15, 2011

h1

suspiciune

September 16, 2010

h1

sfâşiere

September 4, 2010

s-a risipit
în anotimp beat
la ceas abolit,
la ceas diluat –
cuvânt fărâmat
de vinul preaplin,
visul disparat
şi semnul străin.
– căldura destrăma ţesături ca un lichid prea dens.

s-a risipit
în locul jalnic
în locul amorţit
prinţul era cinic,
verbul egoist –
mâna fără şoim,
lexicul trist
şi gândul antonim.
– fumul spăla răsuflări eşuate.

s-a risipit
dureros, ameţit,
s-a risipit
în gest răsucit
şi descântec crud
mi-e timpul întreg,
dar ceasul zălud
şi lăuntrul vitreg.
– distanţa atârna de luni deşirate amar.

h1

ieri

August 30, 2010

a venit,
a venit toamna.

pe la 10 şi jumătate.

h1

rod: anger

July 27, 2010

i’m not sure why it’s easier to delegate my feelings to someone else’s words. it’s the gratification in the search too, but it’s more than that. it’s a sense of making it a bit less sharp, less imperative, less real. less mine.

h1

14ºC

January 27, 2010

cred că mă apropii de limita rezistenţei. nu pentru că ar fi mai rău, ci pentru că durează prea mult şi credeam că se termină.

h1

mulţumim, acum ştim.

November 26, 2009

slight hurt that took on broader meanings.
the fall is soon to be over.
nobody’s doing.

h1

aseară

November 22, 2009

aş fi vrut să fiu în oraşul acela nestatornic, cu străzi labirintice şi coridoare apoase. sau oraşul să fie aici. pentru că mirosea a noapte rece, pentru că s-a schimbat decorul, dar era tot cald, pentru că am băut vin fiert.

h1

o chestiune personală [v.e.]

November 5, 2009

“Acum câţiva ani am fost să revizitez unele locuri din fosta URSS. Am ajuns la Leningrad, actualul Petersburg. În unul dintre cartiere unde în perioada sovietică exista metrou, acum nu se mai circulă decât la suprafaţă. Vă amintesc că oraşul este construit pe apă, pe o mlaştină. Acolo curge râul Neva, iar metroul e săpat foarte adânc. Ca să ajungi până jos, pe peronul metroului, mergi cu câteva rânduri de scări rulante. De ce nu mai circulă metroul în cartierul respectiv? Din simplul motiv că a fost construit pe un loc unde curge un râu subteran. În comunism, metroul funcţiona, vă asigur. Cum s-a întâmplat totul? În anii construcţiei existau proiecte şi termeni de finalizare bine stabilite, ca şi astăzi, însă atunci comanditarii aveau alte forme de sancţionare. Acea aripă a metroului trebuia să fie dată în exploatare la o dată exactă. Când s-a ajuns la un anumit tronson, s-a dat peste un râu subteran. Existau soluţii inginereşti de deviere a râului sau de deviere a liniei metroului, însă timpul nu mai permitea acest lucru. Termenul era termen. Partidul nu ierta amânările unor astfel de lucruri. Şi atunci s-a apelat la alţi specialişti, din alt domeniu. S-a găsit soluţia genială şi finală: să se îngheţe râul. Aşa că s-au instalat nişte congelatoare atomice imense şi s-a îngheţat râul, sursa de apă. Vă întrebaţi care sunt costurile unor astfel de instalaţii şi ale menţinerii lor în permanentă funcţionare? Acestea sunt false întrebări. Instalaţiile despre care vorbim sunt opere de artă totale, ele nu suportă asemenea întrebări. (Şi, apropo, de unde până unde operele de artă totale, operele de ştiinţă totale au de-a face cu profitul, utilul şi, cu atât mai mult, cu întrebările? Ele sunt scopuri în sine.) Astfel de soluţii nu ar exista niciodată în ţări cu alte regimuri politice. Dovadă că instalaţia a funcţionat până la prăbuşirea URSS.
A venit democraţia şi congelatoarele s-au oprit, apa a inundat metroul şi poporul a ieşit la suprafaţă şi a văzut că pe roşul flamurii sovietice a scris cineva cu alb: aloc-acoC – pardon, invers: Coca-cola.”

Două concluzii:
1. M-am liniştit: am avut dreptate. Se construieşte un tronson de metrou la poalele blocului unde stau. Se construieşte de mult. Construcţia a început înainte de 1990, dar a fost întreruptă. S-a relut acum câţiva ani; eu ştiu şantierul de la începutul lui 2003. În fiecare an, ultima cifră a termenului de finalizare a lucrării se schimba: 3 în 4, 4 în 5, 5 în 6 etc. La un moment dat cred că s-a plictisit şi pictorul de cifre sau poate a considerat inutilă consumarea vopselei, aşa că termenul a rămas prin 2007. De curând am aflat că nu mai sunt fonduri şi lucrarea se va întrerupe, din nou, pe o perioadă nedeterminată. Coca-Cola însă avem din belşug.
2. Povestea lui Valer şi a fratelui său nu este o hiperbolă. Cănuţa cu apă pentru părinţi este reală, ca şi căldarea smălţuită, tractorul cu o sută de litri de apă, fântâna cu apă ca lacrima, biserică şi cruce de două tone, cele cinci fântâni cu cinci biserici cu cinci cruci de trei tone, iazul de la marginea satului, şanţul de douăzeci de kilometri până la Nistru, cei zece kilometri pătraţi din oceanul Pacific, casa părintească reconstruită pe fundul oceanului, sub cupolă de sticlă la cinci kilometri adâncime, staţia atomică de filtrare a apei, cele trei nave pornite spre Polul Nord, cele două mii de urşi polari şi zece mii de foci care au arat un aisberg, baza nucleară de topit gheţari cu un reactor pentru producerea curentului electric şi un generator în jurul căruia erau montate douăzeci de milioane de rozete cu câte un chiftilnic care în douăzeci de minute au lăsat Polul Nord în jos cu cincizeci de metri. Datoria este datorie.

h1

întoarcere

October 8, 2009

m-am întors
noaptea târziu
la ceas netors,
la ceas străveziu –
cuvânt învelit
şi vis ocolit,
era vinul bun
şi semnul comun.
– cisterne se-adăpau pe trotuar.

m-am întors
în parcul plin,
în parcul stors
era lacul lin,
podul netrecut –
mâna cu şoim,
întunericul mut
şi gândul sinonim.
– lumini joase alunecau pe alei.

m-am întors
fericit, năucit,
m-am întors
în gest răsucit
şi descântec dornic
mi-e timpul reavăn,
clocotul spornic
şi lăuntrul geamăn.
– luna verde atârna proptită de un taxi vechi.

h1

septembrie

September 2, 2009

a venit,
a venit toamna.

răsalaltăieri.

h1

(încă)

August 16, 2009

aş vrea o viaţă. asupra adjectivului/elor nu m-am hotărât.

h1

iunie

June 1, 2009

whatever.

h1

mai

May 4, 2009

în seara asta am o nerăbdare vecină cu fuga. mă rod palindromuri şi cântece, mi se lipesc consoane de retină, mă poartă în braţe vocale. atmosfera e liniştită, a plouat mai devreme, se întunecă în şoaptă. aştept.

h1

not bored

January 16, 2009

so far i could identify one good thing in the specific functioning of my brain: many things i have gone through seem new to me.

h1

două zile

January 2, 2009

seamănă un pic cu o boală, doar că am poftă de mâncare. a fost întunecat şi frig azi. mi-a îngheţat faţa şi mi-au înţepenit degetele pe ţigară. raluca s-a speriat puţin când am cerut un ceai în loc de notă. aşteptăm provincia şi refacerea.

h1

ceci n’est pas une chanson [d.d.]

November 21, 2008

you can tell from the scars on my arms, and the cracks in my hips, and the dents in my car, and the blisters on my lips that i’m not the carefullest of girls

you can tell from the glass on the floor, and the strings that are breaking, and i keep on breaking more, and it looks like i am shaking, but it’s just the temperature

and then again, if it were any colder i could disengage, if i were any older i could act my age, but i don’t think that you’d believe me, it’s not the way i’m meant to be, it’s just the way the operation made me

and you can tell from the state of my room that they let me out too soon, and the pills that i ate came a couple years too late, and i’ve got some issues to work through

there i go again, pretending to be you, make-believing that i have a soul beneath the surface, trying to convince you it was accidentally on purpose

i am not so serious, this passion is a plagiarism, i might join your century, but only on a rare occasion

i was taken out before the labor pains set in and now behold the world’s worst accident: i am the girl anachronism

and you can tell by the red in my eyes, and the bruises on my thighs, and the knots in my hair, and the bathtub full of flies that i’m not right now at all

there i go again, pretending that i’ll fall, don’t call the doctors cause they’ve seen it all before, they’ll say just let her crash and burn, she’ll learn, the attention just encourages her

and you can tell from the full-body cast that i’m sorry that i asked, though you did everything you could (like any decent person would) but i might be catching so don’t touch, you’ll start believing you’re immune to gravity and stuff

and you can tell from the smoke at the stake that the current state is critical, i don’t necessarily believe there is a cure for this, so i might join your century, but only as a doubtful guest

i was too precarious, removed as a caesarian, behold the worlds worst accident: i am the girl anachronism

h1

optimist query

November 3, 2008

when will i grow out of the couple of things that keep coming back to haunt me?

h1

[l.a.]

November 2, 2008

and i wish i could describe this to you a little better, but i can’t talk very well right now cause i’ve got this damn gas mask on. so i’m just gonna stick this microphone out the window and see if we can hear a little better.